Fotografii vechi

Buzaul de demult

Prezentarea judetului Buzau
Judetul Buzau este situat in partea central-estica a tarii, in SE Carpatilor Orientali, axat pe cursul superior si mijlociu al raului Buzau, intre 44o44` si 45o49` latitudine N si intre 26o04` si 27o26` longitudine E. Se desfasoara pe o suprafata de 6103 km2, reprezentand 2,56% din suprafata tarii.
La 1 iulie 1995 s-a constatat ca are o populatie de 512849 locuitori (2,26% din populatia tarii),si o densitate de 84 loc/km2.Ca resedinta de judet este municipiul Buzau si prezinta alte 3 orase:Nehoiu, Pogoanele, Rm. Sarat(municipiu).Cuprinde 81 comune si 478 sate

Asezare
Judetul Buzau este situat in partea central-estica a Romaniei, in sud-estul Carpatilor Orientali, axat pe cursul superior si mijlociu al raului Buzau, intre 44 grade si 44 minute si 45 grade si 49 minute latitudine nordica si intre 26 grade si 4 minute si 27 grade si 26 minute longitudine estica, intre judetul Vrancea (N si NE), Braila (E si SE), Ialomita (S), Prahova (SV si V), Brasov(NV) si Covasna(NE).

Resursele
Judetul Buzau nu dispune de mari zacaminte de combustibili minerali, numarul acestora fiind limitat.
Dintre resursele subsolului, petrolul constituie in prezent principala bogatie a judetului.Alaturi de petrol, in SE judetului sunt cantonate insemnate zacaminte de gaze naturale.
Carbunele existent este de slaba putere calorica, in cantitati mici, ceea ce il face inexploatabil.Se intalneste pe o suprafata de cca 125ha in regiunea Ojasca. Prezenta in subcarpati(Istrita, Magura) a calcarelor a parmis de mult timp luarea lor in exploatare.Exista numeroase cariere, multe de interes local.Cele mai mari sunt Ciuta, Viperesti.Calcarele sunt folosite atat pentru amenajarea cailor rutiere judetene si comunale, cat mai ales pentru obtinerea varului.
In zona localitatii Patarlagele se extrag nisipuri cuartuase (Crivineni) si diatomita (Dealul Burdusoaia).
La NE de Buzau (Simileasca) ,la Berca-Satuc si in SV orasului Ramnicu Sarat se exploateaza argila.In albia Buzaului, a Ramnicului si a altor rauri se gasesc rezerve importante de pietrisuri si nisipuri.Pentru constructii de locuinte, sau pentru amenajarea terasamentului cailor ferate forestiere din zona montana sunt folosite placile de gresie de Tarcau sau de Kliwa.Zacaminte de sare se gasesc la Manzalesti, Bisoca, Bratilesti, Goidesti.
Alaturi de acestea, in subsolul judetului sunt semnalate gipsuri si chihlimbare.Chihlimbarul a fost semnalat in perimetrul Mlajet-Sibiciu-Colti-Bozioru-Plostina-Terca. Cele mai mari exemplare au fost gasite in albia Sibiciului, in apropiere de Colti.

Relief
Suprafata judetului Buzau se desfasoara pe trei mari trepte de relief-munti,dealuri si campie ce coboara din varfurile inalte ale Penteleului pana in Baragan.Fiecare dintre aceste trepte sunt, la randul lor, foarte variate in privinta formelor,determinand diferen- tierea mai multor subunitati. Din punct de vedere geologic, muntii sunt constituiti din asa nu- mitul "flis", reprezentat printr-o alternanta de gresii, marne, argile, sisturi si, mai rar, conglomerate, toate strans cutate, formand uneori cute-solzi, aliniate pe directia NE-SV.Varsta rocilor este, in principal, paleogena(aproximativ 30-70 milioane de ani).In treapta subcarpatica domina marnele, argilele, nisipurile, pietrisurile, calcarele si gresiile, depuse cu precadere in miocen si pliocen(incepand de acum 30 milioane de ani, pana in urma cu un milion de ani) si ondulate larg.Campia s-a format numai in cuaternar si este alcatuita din pietrisuri, nisipuri si loessuri. Cele trei trepte de relief,la cadrul redus al judetului, pot fi socotite in acelasi timp si zone, intrucat ele se extind, incepand de la nord spre sud, una in continuarea celeilalte.Intre zona subcarpatica si cea de campie se individualizeaza si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi. Zona de munte Face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura si cuprind doua subunitati principale: Muntii Buzaului si Muntii Vrancei.

Cultura
In anul scolar 1994-1995, pe teritoriu judetului Buzau functionau 330 de gradinite de copii, cu 15520 copii inscrsi si 771 cdre didactice, 429 scoli generale (invatamant primar si gimnazia), cu 53586 elevi si 2355 cadre didactice , 25 de licee, cu 17193 elevi si 1282 profesori, 23 scoli profesionale, cu 5614 elevi si 178 cadre didactice si un institut de invatamant superior, cu 414 studenti si 54 de profesori. In aceasi perioada reteua institutiilor de cultura si arta cuprinde 6 muzee 307 biblioteci cu 2183000 volume, 8 cinematografe, 6 case decultura 81 camine culturale, 4 uniuni de creatie, o orchestra profesionala de muzica populara, numeroase ansambluri folclorice, formatiuni corale si de dansuri. Activitatea sportiva se desfasoara in cadrul a 4 cluburi sportive si 247 asociatii sportive care cuprind 5802 sportivi legitimati, 289 arbitri, 216 antrenori.

Economie
Judetul Buzau se inscrie in cadrul national in grupa celor cu un potential economic mediu. El se caracterizeaza printr-o gama restransa de resurse ale subsolului, partial valorificate, si printr-o utilizare mai larga a bogatiilor de sol.
Nota specifica a ecnomiei judetului imbraca , in profil teritorial un caracter mixt, industrial agrar, in care ramura conducatoare o constituie industria. In cadrul acesteia domina industria prelucratoare (constructii de masini, prelucrarea metalelor, mase plastice, prelucrarea lemnului, alimentar), pe plan secundar intalnindu-se ramurile industriei extractive (extractia titeiului si gaze naturale, extractia materialelor de constructii).
Sub raportul repartitiei geografice industria este concentrata in doua centre principale respectiv Buzau si Ramnicul Sarat. Totodata se remarca predominarea industriei prelucratoare in localitatile mentionate in timp ce industria extractiva se afla dispersata in numeroase centre mai mici
Dezvoltarea industriei extractive, si in special a industriei petrolului, s-a realizat mai incet, lucru determinat in mare masura, de amploarea exloatarilor din bazinul Prahovei. De baza erau industria de exploatare si prelucrare a lemnului, industria alimentara.
Alaturi de industrie, agricultura a jucat si prezinta un rol insemnat in cadrul economiei. Ea asimileaza un procent din forta de munca si asiguar materia prima pentru industria alimentara, textila etc. se remarca o diferentiere zonala, legata de ponderea diferitelor sale ramuri. In nordul judetului (zona montana) domina cresterea animalelor, legata de extinderea mare a suprafetelor cu pasuni si fanete, in partea centrala (subcarpati) se remarca o imbinare a pomiculturii, viticulturii cu cresterea animalelor, in partea sudica (zona de campie) se evidentiaza productia cerealiera si a altor plante secondata de cea animaliera.
Caile de comunicatii, prin repartitie, densitate si grad de modernizare, reflecta din plin etapele si gradul de dezvoltare economica a judetului, precum si unele influente impuse de desfasurarea reliefului. Arterele de comunicatii cele mai importante sunt concentrate in subcarpati si la contactul acestora cu campia. Multe din ele se dirijeza pe triectele vechilor drumuri comerciale de care este legata aparitia si dezvoltarea multor localitati targuri, intre care Buzau si Ramnicul Sarat.Exploatarea forestiera a impus crearea unor retele de cai ferate si sosele forestiere.
Economia judetului Buzau are un caracter complex si dinamic, profil industrial agrar.In 1994, in cadrul judetului Buzau activau 5035 de agenti economici din care 156 cu capital de stat, 49 cu capital mixt, 86 proprietate de grup si 4744 cu capital privat
Structura productiei globale industriale scoate in evidenta, ca ramura principala, industria constructiilor de masini si de prelucrare a metalelor (cu unitati la Buzau si Rm. Sarat) in cadrul careia se produc utilaje tehnologice pentru industria metalurgica, petroliera si chimica, materiale feroviare (schimbatori cu ace flexibile, trifoane pentru fixarea sinelor de cale ferata), rezervoare, cisterne si containere metalice, instalatii de filtrare, subansamble pentru tractoare, bunuri de larg consum (masini de gatit, sobe de incalzit, extintoare pentru incendii, fiare de calcat, etc.). Alte ramuri, cu ponderi imprtante in productia industriala a judetului sunt : metalurgia feroasa (sarma si produse din sarma, corduri metalice pentru anvelope-singura producatoare din tara-, pulberi metalice, la Buzau), industria de exploatare a combustibililor, industria chimica, prelucrarea maselor plastice, folii de vinilin, tuburi si placi, la Buzau si Beceni, regenerarea uleiurilor uzate, la Rm. Sarat), industria materialelor de constructii (calcar la Istrita, diatomit la Patarlagele, geamuri si prefabricate din beton la Buzau, var la Magura, caramizi la Berca, Patarlagele), industria de prelucrare a lemnului (Buzau, Rm. Sarat, Nehoiu, Vernesti, Gura Teghii), industria textilelor si a confectiilor (Buzau, Rm. Sarat, Nehoiu, Patarlagele, Smeeni),industria alimentara (preparate din carne si lapte, conserve de legume si fructe, uleiuri vegetale, zahar, vin, bere, produse de panificatie, etc. la Buzau, Rm. Sarat, Nehoiu, Pietroasele, Zarnesti, Sahateni). O pondere insemnata o detin si activitatile industrial mestesugaresti, mci si mijlocii, producatoare de covoare manuale (Bisoca, Lopatari, Siriu, Gura Teghii), impletituri din rachita la Ziduri, confectii artizanale, vase ceramice (Niscov, Parscov, Plopeasa, Calvini, Olari, Policiori), instrumente muzicale (Minzalesti, Catina), obiecte de tamplarie si dogarie, cioplituri in piatra (Magura, Naeni, Pietroasele, Breaza, Catina) etc
A doua ramura a economiei judetului Buzau se caracterizeaza prin varietate si complexitate structuraala, repartitie zonala in raport cu marile unitati de relief si prin continuitate traditionala de activitati. La sfarsitul anul 1994 suprafata toate localitatile judetului. Se remarca desfasurarea a doua mari artere care se intersecteaza in orasul Buzau si care, in mare, urmaresc traseele unor vechi drumuri comerciale (inca din secolele XIII-XIV).

Turism
Cadrul natural, datorita varietatii si comlexitatii peisajului, constituie mobilul principal in practicarea turismului, mai ales pentru regiunile montane si cele subcarpatice. Exista si elemente de ordin istoric, cultural, artistic care atrag, in anumite perioade, o parte din numarul de turisti. Dupa specificul potentialului turistic, in cadrul judetului se detaseaza : in partea nordica, o zona montana cu elemente date mai ales de cadrul natural; in partea centrala, o zona subcarpatica cu caracter mixt, in care elementele oferite de cadrul natural se imbina cu cele social-istorice; in sud doua centre turistice - Buzaul si Ramnicul Sarat - si cateva obiective de acest fel diseminate in campie.
Masivele Siriu -Monteoru, prin pitorescul peisajului imprimat de culmile lor domoale, de pajistile intinse, prin panoramele ce se deschid catre Ciucas, Intorsura Buzaului, Podu Calului, Penteleu, ofera posibilitati reale de valorificare turistica. In atentia amatorilor de drumetie intra : complexul de forme Maliia - Bocarnea, cu Lacul Vulturilor, abrupturile structurale ale Maliiei, coltii Balei si Bocirnei; valea Siriului cu chei si bazinete; vaile Mreaja si Milea, in lungul carora alunecarile de teren au creat un aspect haotic, de basm, impresie intarita de abrupturile Magaretei si Balei, la baza carora apar trene de grohotisuri; valea Nehoiului, cu ingustari, izvoare sulfuroase, iar catre obarsia acesteia - poienele Rastoacei, de unde ni se ofera un camp larg de observatii asupra limitei dintre zona montana si cea subcarpatica. Unele obiective industriale ale judetului (cariera de diatomita de la Patarlagele, sonda- mina de la Sarata Monteoru, zona de extractie a petrolului de la Sarata Monteoru, zona de extractie a petrolului de la Berca-Arbanasi) constituie si ele puncte de interes turistic. Spre exemplu,sonda-mina de la Sarata Monteoru este singurul loc unde in tara noastra unde titeiul se extrage prin galerii.